Terapia manuală: cum să eviți pierderea de timp și bani

Un articol foarte bun al fondatorului metodei Starecta de îndreptare a coloanei vertebrale, Moreno Conte, despre cum să eviți consecințele negative ale terapiei manuale. Eu însămi am suferit direct de pe urma unui asemenea «tratament»: fără să știu despre influența poziției corecte a maxilarului asupra coloanei vertebrale, după intervenția brutală a unui terapeut manual m-am ales cu o compresie a arterei vertebrale la nivelul gâtului și cu modificări ale posturii corpului. Aceste informații m-au ajutat să înțeleg ce s-a întâmplat și de ce. Sper să vă ajute să evitați greșeli fatale.

Dacă sunteți dintre cei care încearcă să-și corecteze postura, cu siguranță veți da peste site-uri ale terapeuților manuali care își prezintă rezultatele «uimitoare». Primul lucru pe care trebuie să-l știți este că un terapeut manual nu vă poate îndrepta complet coloana vertebrală. În realitate, sub acțiunea manipulărilor manuale, coloana vertebrală nu se alungește niciodată în sus. Dacă nu vă va fi întinsă suficient coloana, nu veți putea niciodată să obțineți o postură corectă, iar terapia manuală va duce doar la o compensare musculară periculoasă, care va comprima organele, nervii și arterele, provocând leziuni ireversibile în corp.

Totuși, scopul acestui articol nu este să vă plictisească cu instrucțiuni, ci să vă prezinte instrumente care vă vor ajuta să vă simțiți independenți și capabili să înțelegeți dacă postura voastră a fost într-adevăr corectată sau nu.

Oameni care imită o postură proastă

Pentru început voi vorbi despre oamenii sănătoși, cu coloana dreaptă, cărora natura le-a oferit acest dar: ei nu depun niciun efort ca să stea drepți. Probabil ați observat deja că unii dintre ei imită o postură bună în scopuri informative și educative. Mai sus este un exemplu de asemenea fotografie.

Întrebarea care îi vine imediat în minte, după ce privește aceste fotografii, unui om inteligent cu coloana cu adevărat strâmbă este: probabil glumesc? Cum poate un om sănătos din punct de vedere structural și biomecanic să imite hipercifoza și hiperlordoza? De ce le cer «experții» unor oameni sănătoși să simuleze o postură proastă? Ce rost are? La baza acestei decizii stă următoarea concepție fundamental greșită: acești «experți» cred că postura depinde de poziția posturală. În opinia lor, ea poate avea doar o origine psihologică sau neurologică.

Aș vrea doar să le spun acestor «experți în postură» că o asemenea poziție incorectă nu își are rădăcinile în minte sau în sistemul nervos vegetativ. O greșeală comună a tuturor celor care lucrează cu postura este concentrarea exclusivă asupra mușchilor, minții și sistemului nervos. Marea greșeală a terapeuților manuali este tocmai faptul că încearcă să rezolve problemele unei posturi strâmbe doar acționând asupra părților moi ale corpului: mușchi și tendoane.

Descoperirea metodei Starecta constă în faptul că originea unei posturi bune se află în structura osoasă care susține masa corpului: o structură rigidă, nu structura moale musculară și tendinoasă. A doua mare descoperire a Starecta este că o structură osoasă sănătoasă își găsește sprijinul în biomecanismul de la baza craniului și al sistemului nostru dentar. Pentru informații suplimentare, vă rog să citiți articolul despre dovada științifică a influenței ocluziei asupra posturii.

O dovedește faptul că, dacă încercați să țineți capul în poziție verticală, acest lucru nu va fi suficient ca să vă îndreptați. Efortul de voință nu vă poate îmbunătăți postura. Oamenii care pot face asta sunt deja drepți. Ei reușesc să țină capul în poziție verticală pentru că, de jos, craniul lor este susținut de poziția corectă a maxilarului!

Este adevărat: dacă nu aveți hiperlordoză și hipercifoză, vă va fi greu să le imitați. Iar dacă le aveți, asta este deja o problemă. Și anume problema voastră! «Experții» nu au nici cea mai mică idee ce înseamnă să fii strâmb, cu liniile spatelui excesiv curbate. Nu au idee cum este să fii un copil cocoșat, cu capul adus în față și omoplații ieșiți în afară ca niște aripi. Nu au idee cât cântărește de fapt craniul și nici măcar nu-și pot imagina efortul necesar pentru a încerca să-l ții drept. Nu au absolut nicio idee ce înseamnă să ai o lordoză cervicală și lombară și o cifoză toracică adevărate.

Din păcate, am trăit personal toate aceste senzații și nu le-aș dori nimănui. De fapt, am vrut chiar să plec pe lumea cealaltă. Iar ceea ce știu și ceea ce predau nu am citit în cărți: am descoperit prin propria experiență. În schimb, oamenii care imită poziții false nu și-au petrecut tinerețea în pat.

În realitate, când un om sănătos încearcă să imite aceste poziții proaste, se vede imediat. Se poate observa imediat că curburile lui fiziologice nu se modifică cu adevărat în sensul unei posturi corecte sau incorecte. Coloana lui păstrează armonia fiziologică a curburilor, cu lungimea corectă și în spațiul corect, chiar și atunci când încearcă să imite cifoza. Ca să fie mai clar, coloana lui nu este supusă niciunei presiuni de sus din cauza craniului adus în față.

Așa cum am repetat deja de multe ori în cartea «Cum mi-am îndreptat coloana vertebrală», postura proastă este provocată de lipsa spațiului vertical în partea din spate a maxilarului, în zona măselelor, ceea ce provoacă îndoirile nefiziologice ale coloanei. Pentru a evita capul adus în față, metoda Starecta folosește dispozitivul intraoral Rectifier, care funcționează în gură ca o pârghie, recreând acest spațiu lipsă și îndreptând coloana prin întinderea ei.

Cum să demaschezi o postură falsă într-o fotografie

1) partea inferioară a spatelui

Când un om cu coloana dreaptă încearcă să imite capul coborât în față și umerii aduși în față, rezultatele sunt destul de dezamăgitoare, deoarece curbura lombară nu i se accentuează deloc în acest caz. De fapt, se produce efectul invers: curbura lombară se mișcă în direcția opusă. În schimb, la cine are într-adevăr lordoză lombară, zona lombară și spatele nu se vor întinde.

2) zona cervicală

Când un om sănătos și drept imită o postură proastă, aceasta nu schimbă poziția structurală din zona gâtului său. Gradul de curbură al segmentului cervical nu i se mărește, spre deosebire de cei care au într-adevăr această problemă.

3) segmentul toracic

Oamenii cu coloana dreaptă care imită hipercifoza nu au nicio «cocoașă» în zona toracică, lucru tipic pentru oamenii cu coloana strâmbă. La oamenii drepți, cutia toracică se poate dilata și contracta liber. Nu este blocată de mușchii în spasm din jurul ei. În plus, omoplații lor nu au forma unor aripi răsucite în sus.

«Experți» care încearcă să corecteze postura oamenilor prin succese falsificate

Pe internet puteți găsi multe fotografii care arată modificări posturale false, prezentate drept succese, deși în realitate ele reprezintă doar eșecul total al intervenției manuale în aceste cazuri. În realitate, pacienții care aveau inițial «probleme posturale obișnuite» s-au transformat, în mâinile lor, în «probleme posturale grave», bine camuflate. Deși aceste rezultate par acceptabile, ele ascund de fapt efecte foarte periculoase pentru organism.

Cel mai înfricoșător lucru este compensarea musculară. Aceasta este provocată de manipulările manuale menite să întărească mușchii într-o zonă și să-i slăbească în alta. Astfel, coloana nu se îndreaptă în mod natural; mușchii în spasm o împing în direcția opusă. Așa începe să se dezvolte la pacient o asimetrie musculară periculoasă. Aceasta înseamnă că mușchii asimetrici vor comprima organele, nervii și arterele și vor perturba funcționarea normală a organismului.

Caz fals nr. 1

Să luăm, de exemplu, un caz de hiperlordoză lombară. În acest caz, lordoza cervicală trebuie să crească din cauza compensării musculare, deoarece craniul trebuie să încerce prin toate mijloacele posibile să se întoarcă înapoi la axa verticală care trece prin centrul de greutate al corpului.

Efectul compensării musculare provoacă mai mult rău decât bine, pentru că astfel claviculele se vor ridica mai mult, iar omoplații vor fi mai comprimați de mușchii din jur, crescând starea generală de tensiune a corpului. Prima consecință negativă în acest caz vor fi problemele de respirație: respirația devine înaltă și nesatisfăcătoare tocmai din cauza presiunii create de mușchii din jurul cutiei toracice: trapezul, dințatul posterior inferior, romboidul toracic, sternocleidomastoidianul, ridicătorul scapulei etc.

În starea de compensare musculară, zona toracică ia o formă curbată și creează așa-numita cocoașă, sau cifoză toracică. Spațiul dintre vertebrele din partea inferioară a spatelui va scădea în timp în urma acestei modificări nenaturale și forțate a coloanei. Pentru ca craniul să revină în poziție verticală, terapeutul manual deleagă toată această muncă mușchilor, care, fiind încordați, împiedică organismul să revină la starea sa naturală de bine.

În mod paradoxal, copilul din prima fotografie din stânga, înainte de terapia manuală, are o postură mai bună decât în ultima. De fapt, poziția corpului din prima fotografie este cea pe care organismul a dezvoltat-o pentru cel mai mic consum de energie și pentru o stare mai mult sau mai puțin normală a persoanei. În fotografia dinaintea terapiei manuale, craniul este situat într-o zonă care intersectează linia verticală ce trece prin centrul de greutate al corpului. Curbura lui cervicală este cu siguranță mai bună decât după tratament, iar omoplații copilului, deși «înaripați», se pot mișca liber și nu creează tensiune în partea superioară a cutiei toracice, ca în ultima fotografie. Lordoza lombară enormă, care s-a îmbunătățit atât de mult în ultima imagine, a fost de fapt rezolvată fictiv prin crearea unei compensări în mușchii spatelui și gâtului. Totuși, niciun «expert savant» nu vă va spune că băiatul nu are o îmbunătățire semnificativă.

Caz fals nr. 2

Să luăm drept exemplu încă o hiperlordoză. În acest caz, situația inițială nu era foarte gravă: hiperlordoza segmentelor lombar și cervical nu este excesivă, fiind aproape de starea fiziologică; umerii sunt doar puțin aduși în față, cutia toracică este doar ușor «adâncită», creând o cifoză mică în această zonă.

În general, o stare inițială nu chiar atât de rea. Dar intervenția manuală a provocat o compensare musculară în segmentul lombar, aducând omul într-o poziție aproape stângace. Puteți vedea în ultima fotografie din dreapta că, la sfârșitul tratamentului, pacientul este chiar arcuit înapoi. Aceasta înseamnă că, sub acțiunea manipulărilor terapeutului manual, mușchii au fost scurtați atât de mult încât au început să tragă partea din față a corpului. Acest rezultat nu este doar ridicol din punct de vedere estetic: în realitate, el a provocat și o comprimare periculoasă a organelor și structurilor interne.

Să examinăm acest caz mai îndeaproape. În succesiunea fotografiilor puteți vedea cum terapeutul manual îi crea pacientului compensări musculare. De exemplu, în a doua fotografie din stânga se vede ușor că s-a făcut o muncă inutilă și dăunătoare de scurtare a unor lanțuri musculare din spate: mușchii dorsali mari, trapezii, mușchiul romboid mare, coafa rotatorilor umerilor. Această muncă de compensare a provocat două efecte: în primul rând, dacă înainte de tratament capul pacientului era coborât, în a doua fotografie privirea lui este îndreptată orizontal. Problema este că această compensare musculară a agravat lordoza lombară și cifoza toracică. Din punctul de vedere al terapeutului manual, simplul fapt că privirea este îndreptată orizontal este un semn de postură bună. În realitate, este un semn de profundă ignoranță.

În a treia fotografie din stânga, terapeutul manual a încercat să corecteze cifoza toracică apărută după primul ciclu de ședințe. Pentru asta, a încercat să aducă umerii înapoi, în special zona coafei rotatorilor și a mușchiului romboid.

Dar în schimb a provocat doar agravarea problemelor existente. A crescut și lordoza lombară, iar privirea îndreptată în sus este poziția clasică a oamenilor cărora le lipsește un spațiu vertical suficient între măselele de sus și cele de jos, în partea din spate a maxilarului.

În sfârșit, ultima fotografie arată rezultatul sub forma scurtării lanțurilor musculare din partea din spate a corpului. Oricine privește această fotografie va avea senzația că omul atârnă de un cârlig. Cu o mare probabilitate, acest pacient suferă într-adevăr, deoarece vertebrele în această poziție sunt comprimate la extrem.

Caz fals nr. 3

Să analizăm cazul unui pacient cu cifoză toracică gravă, lordoză lombară și cervicală și capul coborât în față. După cum vedem, după 15 ședințe de terapie manuală postura lui a suferit modificări importante. Se pare că pacientul și-a readus capul în poziția verticală corectă față de axa centrală a corpului, dar cu ce preț?

Să vedem ce se ascunde în spatele acestui banal «truc de magie». Acest om, spre deosebire de cei doi anteriori, nu a fost supus unor manipulări grave, așa că a avut norocul să nu dezvolte compensări musculare grave. Pe scurt, mușchii lui nu au fost aduși la un nivel extrem de tensiune. Dar atunci de ce pare că postura lui s-a schimbat atât de radical? Este simplu: în fotografie pacientul încearcă din răsputeri să stea drept. Depune eforturi enorme ca să imite o poziție acceptabilă. Cel mai probabil, chiar și-a ținut respirația fără să-și dea seama pentru a păstra această poziție a corpului. Asta se întâmplă când efectuați anumite exerciții posturale, al căror efect este limitat în timp.

Puteți vedea asta la umerii pacientului, care sunt excesiv de încordați și îndreptați în sus; în fotografia anterioară se vede clar că umerii lui sunt relaxați. Sunt mușchi compensați, încremeniți într-o poziție artificială. Nu am idee de ce se luptă atât de înverșunat pentru «rezultatul» tratamentului. Pot exista mai multe motive: poate terapeutul i-a cerut să «stea drept»; autosugestie; o intervenție localizată poate să fi provocat o scurtare temporară a mușchilor. Dar poziția lui este atât de nenaturală încât suntem siguri că, la câteva zile după fotografie, omul a revenit la poziția în care se afla în fotografia «înainte».

Care este diferența față de metoda Starecta

Chiar și un ochi neexperimentat poate vedea diferența dintre rezultatele obținute prin simpla compensare rigidă a mușchilor și rezultatele metodei Starecta. Spre deosebire de rezultatele terapiei manuale analizate anterior, puteți vedea că, prin metoda mea, coloana s-a întins într-adevăr, cu corpul relaxat muscular. Mușchii nu sunt într-un spasm tensionat pentru a forța corpul să stea drept. Cheia posturii corecte în metoda Starecta este întinderea coloanei vertebrale.

Datorită dispozitivului intraoral Rectifier, coloana se desfășoară literalmente, deoarece găsește în sfârșit spațiul necesar și se alungește în sus. De fapt, craniul, cu centrul său de greutate deplasat, nu mai obligă coloana să se comprime. Cu ajutorul Rectifier, el revine în poziția verticală corectă și întinde în mod natural coloana. Rezultatul este evident și nu vom obosi să repetăm cât de important este acest factor și cât de radical diferă de metoda compensării musculare. Mai mult, în timpul tratamentului, Rectifier elimină toate compensările musculare, deoarece toți mușchii corpului încep să lucreze simetric, cu lungimea normală atât a lor, cât și a antagoniștilor lor.

În schimb, prin compensarea musculară, pacienții devin nu doar urâți din punct de vedere estetic și stângaci: din cauza lungimii diferite și a scurtării mușchilor, probabil vor suferi și de disfuncții ale organelor interne, care sunt comprimate de mușchi ca urmare a manipulărilor manuale, a exercițiilor posturale și a deplasării oaselor.

În realitate, postura noastră depinde de biomecanismul postural din sistemul nostru dentar. Rectifier din metoda Starecta vă îndreaptă corpul foarte natural și simplu, chiar dacă doar stați pe un scaun. Toate celelalte metode necesită o cantitate enormă de energie: exerciții stupide, manipulări periculoase, pierdere de bani și timp, iar rezultatele sunt zero.

Gutiera Rectifier Starecta: ce abordare să alegi — aici.

Distonia: experiența tratamentului biomecanic — aici.
___________________
Articolul original se află pe site-ul starecta.com. Traducerea în limba rusă © zub-za-zub.ru